Pe malurile cerului

E ostrov încercuit de ceruri şi plin de oseminte pământul. E ostrovul în care Hristos şi-a acostat biserica cu-ai săi pescari de oameni ce au cerul drept momeală nu posturile vacante şi microfoanele.

Biserica e vapor cu pânze şi nu înaintează decât atunci când în pânzele ei suflă Duh Sfânt. Pe catargul bisericii, ucenicii urmăreau printre lacrimi şi nori cum Hristos păşea din nou pe marea de văzduh spre ţărmul celălalt. Petru stătea cu urechile ciulite şi aştepta chemarea de-a păşi pe aer, ar fi păşit şi pe ace de gămălie după Hristos. Din Muntele Măslinilor s-au întors în Ierusalim cu o mare bucurie, scrie Luca, dar şi cu o mare certitudine. Acolo credinţa se odihnea la umbrele măslinilor deranjând şopârlele. Acolo nu au mai crezut în viaţa veşnică, în Împărăţia Cerurilor… acolo, cu lacrimile uscate pe obraji, au ştiut.

Au ştiut că pământul acesta al uşilor închise nu-i ţinta finală, aici nu-i acasă, aici nu-i de aruncat ancora. E insula bântuită de ceasuri ce transformă domnişoarele în babe şi flăcăii în moşi cu dinţii în borcan. Orologii ţintuite pe pereţi ce fac din leagănele pruncilor sicrie… fără milă. Ceasul ce ne aruncă părinţii în putrefacţie, noi îl purtăm pe mâna stângă, pe dreapta aşteptăm cip-ul şi liberi vor fi doar şobolanii din subsoluri.

Au ştiut că pământul acesta pe care dorim cu tot dinadinsul să ne descurcăm este un mal de cer, un ţărm de care ceru-şi zgârie valurile. O insulă înconjurată de văzduh. O insulă cu canibali în costum şi parfumaţi ce sorb cu nesaţ din cadavrul uns cu miere al păcatului. O insulă cu maimuţe emancipate şi dependente de fabrici ce produc de toate, numai fericire nu.

O insulă de roboţi cu suflete ce muncesc la strunguri şi aiurea şi abia aşteaptă weekend-ul să-şi spele maşina după care o parchează cuminţi şi cu grijă în garaj aşteptând în faţa televizoarelor să treacă povara timpului liber. O insulă de sclavi ai confortului ce şi-au vândut sufletele pe un ciolan de porc şi-o canapea moale în care aşteaptă liniştiţi nebunia.

O insulă de consumişti ce n-au alt ţel în viaţă decât să uzeze cauciucurile cărucioarelor şi să-şi chiftuiască burţile cu hamburgheri sintetici. „Cuget, deci exist!“ a fost înlocuit cu „Consum, deci exist.“ O insulă de cavouri suprapuse în care vie e doar pofta. O insulă în care moartea e cărată în Merţan. O insulă în care bătătorite sunt doar cărările dintre bucătărie şi toaletă, gură şi sticlă. O insulă în care minciuna calcă pe urmele Adevărului pentru a-I şterge urmele.

Au auzit aripi de îngeri fâlfâind şi scaune scârţâind sub mese şi farfurii spălate-n nori… au auzit cum stelele se ţes făcându-se covoare, au auzit cum serafimii-şi reglau vocile cu o partitură din Bach… pentru că vine Fiul.

Nu s-a auzit nici un ticăit de ceas nenorocit acolo, nici un geamăt de bolnav în metastază, nici o lacrimă spartă de podele, nici pământ uscat acoperind sicrie, nici flexuri zgârâind timpane.

Au plecat spre Ierusalim ferm hotărâţi să prindă Cerul. De atunci nopţile le-au dormit încălţaţi şi iepureşte pentru că ei chiar credeau în iminenta întoarcere a Căpitanului. Şi-au dat şi dinţii, şi pielea şi tot… doar să rămână pe catargul bisericii lui Hristos.

Noi… dăm zeciuială şi păstrăm orgoliul, viciile. Dăm duminicile şi reţinem celelalte zile pentru mângâierea firii. Visăm la o casă din care oricum vom pleca, la o slujbă care atunci când nu vom mai fi capabili să o facem vom fi aruncaţi ca măselele cariate, visăm Europa neştiind că în ochii europenilor nu valorăm nici cât un găinaţ de porumbel. Să visăm să ajungem sfinţi… şi asta ne ţine aici şi ne va duce dincolo.

Hristos revine!… dar nu când zic americanii.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s