Șapte soldați mor. Cântând


Datoria mea era sa păzesc prizonierii. Sapte dintre ei urmau sa fie executați luni in zori. Oamenii mei, la posturile lor, cu armele in mana isi indeplineau cu conștiinciozitate slujba. Mândri de succesul obținut, ii batjocoreau pe prizonieri. Atmosfera era incarcata de ura. Prizonierii înjurau, bătând cu pumnii insângerați in pereti, altii isi chemau in zadar soțiile si copii aflati prea departe ca sa ii audă. in zori vor muri cu toții.

Atunci s-a întâmplat ceva.  Unul din condamnații la moarte începu sa cante. “E nebun” gândiră cu toti. Dar am observat ca acest om, Koskinen, nu urla si nu înjura, ci stătea liniștit pe banca. Nimeni nu i-a spus nimic; fiecare își ducea povara in felul lui. Koskinen cânta:

In bratele lui Isus sunt ocrotit,
La pieptul Lui ma liniștesc,
Iubirea Lui m-a coplesit,
In El, sufletu-mi odihnesc.

A repetat de cateva ori aceasta strofa si cand s-a oprit s-a facut liniste cateva momente, pana cand unul, cu o privire salbatica, interveni:“Ai innebunit? De unde le scoti? Doar nu vrei sa ne convertesti?”

Koskinen privi la el si apoi cu lacrimi in ochi le spuse: “Vreti sa ma ascultați câteva minute? Ma intrebati de unde știu cântecul acesta. L-am auzit acum trei săptămâni. Si mama mea obișnuia sa cante despre Isus si sa se roage Lui.” Se opri putin, apoi se ridica in picioare ca un soldat, privi drept in fata si continua: ”Cine isi ascunde convingerile este un las. Dumnezeul in care a crezut mama mea este acum si Dumnezeul meu. Nu stiu sa va spun cum s-a întâmplat. Noaptea trecuta, stand treaz, am văzut in fața mea, deodata chipul mamei mele, si mi-am adus aminte cântecul pe care l-ati auzit. Simțeam ca trebuie sa-L caut pe Mântuitorul si sa ma ascund in El. Apoi m-am rugat Domnului Isus, la fel ca tâlharul de pe cruce (Evanghelia dupa Luca 23:39-43) rugându-L sa ma ierte si sa-mi curețe sufletul păcătos ca sa pot fi pregatit pentru întâlnirea cu El care va avea loc in curând. A fost o noapte ciudata. Au fost momente cand mi se parea ca totul stralucea in jurul meu. Am început sa-mi amintesc versete din Biblie si cântece pe care le stiam in copilarie, in gandul meu incepeau sa se lege adevărurile despre Mântuitorul, despre sângele Lui care ne spala de pacate, despre locul pe care El ne-a promis ca-l pregătește pentru noi in cer. L-am acceptat in inima mea si l-am multumit. De atunci acest cântec imi răsună mereu in minte. Este raspunsul lui Dumnezeu la rugaciunea mea si nu mai puteam sa tac; trebuia sa cant! Peste cateva ore voi fi cu Domnul, salvat prin har!”

Fața lui Koskinen stralucea, camarazii lui au ramas tacuti. El insusi parca era schimbat. Santinelele mele ascultau si ele ce spunea. “Ai dreptate Koskinen”, spuse apoi unul din prizonieri ?dar pentru mine nu cred ca mai este indurare. Mainile acestea au varsat sange, am fost un răzvrătit împotriva iui Dumnezeu si am calcat in picioare tot ce era sfant. Acum imi dau seama ca exista iad si ca acela e locul potrivit pentru mine!” Spunând acestea, se prabusi cu disperare la pamant. “Koskinen, roaga-te pentru mine” spuse el, “maine voi muri si sufletul meu va ajunge pe mana diavolului.” Cei doi soldati au ingenunchiat si s-au rugat. N-a fost o rugaciune lunga dar a ajuns pana in cer. Noi, care am auzit-o, ne-am inmuiat. Rautatea si ura noastra s-au topit in lumina cerului; pentru ca aici, doi oameni care urmau sa moara in curand cautau impacarea cu Dumnezeu. Usa spre domeniul invizibilului era acum întredeschisa in fata noastră si noi incercam sa privim prin ea. Dati-mi voie sa va spun pe scurt ca pana la ora patru dimineata toti camarazii lui Koskinen i-au urmat exemplul si au început sa se roage. Schimbarea atmosferei generale nu putea fi descrisa.

Unii stăteau pe jos, alții pe bănci; unii plângeau incet, altii vorbeau despre imparatia lui Dumnezeu. Nici unul nu avea Biblie, dar Duhul lui Dumnezeu a vorbit tuturor. Apoi cineva isi aminti de cei de acasă si a urmat o ora de scris scrisori in graba. Acestea conțineau mărturisiri, lacrimi si păreri de rău.

Ceasul bătu ora sase. Cat as fi dorit sa pot cerși grațierea acestor oameni, dar stiam ca lucrul acesta este imposibil, intre doua siruri de soldati, prizonierii se deplasau spre locul executiei. Unul din ei ceru permisiunea sa cante din nou cântecul lui Koskinen: i se dadu voie. Apoi cerura sa fie executati cu fetele neacoperite. Cu mâinile ridicate spre cer cântau din tot sufletul “In bratele lui Isus sunt ocrotit”. Când am ajuns la locul stabilit, locotenentul a ordonat “Foc!”.

Ce s-a intamplat in inimile celorlalti, nu stiu; dar in ce ma priveste pe mine, eu am fost alt om de atunci. L-am întâlnit pe Hristos si am vazut destul ca sa imi dau seama ca si eu pot fi al Sau.

Advertisements

One thought on “Șapte soldați mor. Cântând

  1. Salut Radu, cand ai timp da o tura si pe la mine.

    Iti recomand un nou blog

    awtozero.wordpress.com

    Includeti acest link in blogul tau, sau la cele preferate de tine pentru a citi si studia mai multe despre scrierile si meditatiile biblice ale acestui om al lui Dumnezeu.

    A.W.Tozer (1897-1963) a scris treizeci de cărţi şi este considerat unul dintre cei mai influenţi evanghelişti americani ai secolului XX.
    In timpul vieţii lui de slujire creştină ca pastor, scriitor şi vorbitor la conferinţe, el a atins şi influenţat vieţile multora.

    A avut o viaţă profundă de rugăciune. Se spune despre el că „a petrecut mai mult timp pe genunchi decât la biroul lui”.

    Timp de aproape 50 de ani Tozer a umblat cu Dumnezeu. Deşi e mort, el continuă să vorbească şi azi prin scrierile lui, cu o forţă uimitoare. El ne cheamă să vedem acea lume reală a spiritualului, care se află dincolo de lumea fizică ce ne atrage aşa de uşor; ne cheamă să-I fim plăcuţi lui Dumnezeu şi să uităm mulţimea, să ne închinăm lui Dumnezeu şi să devenim tot mai mult asemenea Lui. Aşa cum a spus cineva despre el, „omul acesta te face să doreşti să-L cunoşti pe Dumnezeu”.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s