Ecumenismul înţeles bine

În capitala Culturală Europeană are loc zilele acestea Adunarea Ecumenică Europeană ce se desfăşoară din zece în zece ani. Sunt bucuros de orice manifestare religioasă ce adună oamenii şi nu-i împrăştie. Sunt sceptic, însă, când mă gândesc că până la sărbătoarea aceasta n-am dat dovadă de toleranţă, sărindu-ne repede muştarul, lovindu-ne repede peste gură, lăudându-ne cu vechimea, ca şi cum am fi vinul de Murfatlar sau cu spiritualitatea ca şi cum am fi plita de la cantina fabricii.

Biserica Ortodoxa Română zice că ea e veche de 2000 de ani deşi schisma a avut loc în 1054. Biserica Catolică rosteşte, prin gura Papei, că ea e singura biserică adevărată şi le invită pe toate celelalte biserici „la loc comanda”. Biserica Protestantă vorbeşte despre „Sola Scriptura” dar hirotonisirea femeilor şi preoţii ce cunună homosexuali sunt băgaţi sub preş. Noi, crestinii nu prea zicem multe. Zice OTV-ul, zic ziarele, noi tăcem umili şi umiliţi.

Când s-au pus bazele Bisericii Unite cu Roma, plecarea preoţilor ortodocşi spre valorile Vaticanului a fost privită de Papă ca întoarcerea fiilor risipitori acasă. În 1948 când Biserica Greco Catolică a fost trimisă la Sighet, ortodocşii au spus că biserica soră şi-a venit în fire.

Istoria nu e bună de băut pe burta goală şi de aceea mai dau un singur exemplu de toleranţă pe dos. Vaticanul a excomunicat pe Ferdinand al României pentru că şi-a botezat copiii în Biserica Ortodoxă deşi el a rămas un catolic practicant toată viaţa. Drept recompensă la moarte şi Biserica Ortodoxă l-a părăsit pe prispa bisericii.

Ca să poată fi credibilă sărbătoarea de la Sibiu, trebuie să ne băgăm săbiile în teacă, să renunţăm la întâietatea găunoasă a începutului, la mândria plinătăţii Duhului, să renunţăm la statistici, să mergem la CNSAS, să ne retrocedăm bisericile, să ne facem mea culpa, să ieşim le pensie când e cazul, să eliminăm cuvinte grele din vocabular.

Ecumenismul se trăieşte zi de zi, nu numai odată la zece ani. El n-are nevoie de vorbe meşteşugite, ci de fapte. Doresc în anul 2007 prietenilor şi fraţilor, românilor şi criticilor ce-mi doresc şi mie. Adică să ni se întâlnească mintea cu capul, duhul cu credinţa, vorba cu fapta, pocăinţa cu religia, pâinea cu copiii, viaţa cu Dumnezeu

E sublim gestul unor preoţi ortodocşi ce în timpul celui de-al doilea război mondial au dat certificate de botez evreilor (fără să-i boteze) pentru a-i scăpa de iadul deportării în Transnistria. Aşa se face ecumenismul…

PS: Aseara,ora 21:30, la una din terasele de pe Bulevardul N. Balcescu, un preot evanghelic, 2 ortodocsi si alti doi catolici tocmai terminasere de consumat 30 de beri impreuna. E un inceput…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s